Oamenii in vremea pandemiei: perspective de adaptare
 /   / Oamenii in vremea pandemiei: perspective de adaptare

Oamenii in vremea pandemiei: perspective de adaptare

Irina Tepuru, psihoterapeut practicant autonom, presedinte al Asociatiei Romane de Psihoterapie prin Dans si Miscare

Traim zile in care suntem mai conectati cu semeni de pe toata planeta, sau poate mai deconectati, decat am fost vreodata.Exista un numitor comun: suntem amenintati de un inamic invizibil si impredictibil, care ne poate atinge pe oricare dintre noi, indiferent de particularitati. Un inamic ce nu tine cont de granite, de rasa, de varsta sau de gen, de nivelul de dezvoltare al unei tari, de nivelul de educatie, de notorietate sau de bogatie. Acesta este singurul lucru cert al acestei perioade, pe care noi, oamenii, l-am numit (SARS-CoV19), dupa bunul obicei, ca sa il putem povesti/ invalida/ demoniza.

Si exista o multitudine de reactii la situatia pe care minusculul inamic a tesut-o in jurul aparitiei sale… si pe care, vrand-nevrand, si noi o alimentam.

Acest articol  vine ca instrument de protectie privindsanatatea noastra psihica. Stim ca ea influenteaza si este influentata de sanatatea fizica. Iar sanatatea, de orice fel, este o coordonata vitala pentru viata.

Vom lasa medicii si cercetatorii sa impartaseasca munca, sfaturile, descoperirile lor din zona sanatatii fizice, a functionarii celulare, a virusologiei, iar noi vom incerca sa subliniem ceea ce am invatat despre partea psihica celor care au nevoie sa se sprijine pe mesajul nostru.

Anumite aspecte innascute, istoria noastra de viata, contextul relational, emotional, socio-economic influenteaza perceptia asupra evenimentelor din aceste zile. Este nevoie sa realizam complexitatea situatiei pentru a ne intelege pe noi insine, dar si pe ceilalti, pentru a colabora si a contribui impreuna la rezolvarea situatiei.

Factorii ce influenteaza experientele umane in vremea pandemiei ar putea fi:

  • Incertitudinea informatiilor si lipsa garantiilor

Faptul ca suntem asaltati de informatii nesigure, contradictorii ne duce intr-o zona de dificultate si de instabilitate a alegerilor si a strategiilor. Balanta oscileaza si nu ne putem mobiliza energia intr-o singura directie. Acest fapt duce la epuizare, tensiuni interioare si probleme pe toate palierele.

  • Frica pentru propria persoana si frica pentru ceilalti

Posibilitatea de a fi contagiat cu o boala misterioasa, fie ea aparent lipsita de gravitate, ne ingrijoreaza pe multi dintre noi. Daca ne simtim mai robusti sau nu suntem obisnuiti sa ne gandim la propria siguranta, este posibil sa ne ingrijoram pentru cei dragi, pentru cei vulnerabili, pentru sistemul medical, pentru omenire.

Avem emotii deseori atunci cand este nevoie sa ne supunem unui tratament, cand trebuie sa fim internati in spital sau cand cineva drag necesita ingrijire specializata. Posibilitatea de a ajunge in spital in conditiile unei supraaglomerari, a unei crize, a lipsei de dotari este cu atat mai provocatoare.

  • Frica de propria persoana si frica de ceilalti

Atunci cand purtam, fara alegere, un virus care poate face rau, experimentam teama ca nu avem obiceiuri potrivite, ca nu am pus lucrurile in ordine, ca vom reactiona neadecvat, ca nu vom sti pe cine sa urmam.

Dar ne e frica si de ceilalti, uneori si mai intens. Ceilalti devin amenintare. Ii cunoastem putin, nu ii putem controla, au lentile diferite pentru a privi situatia. Uneori, actiunile lor ne pun direct in pericol. Conexiunea interumana devine incarcata si, cateodata, obositoare, chiar nociva.

  • Stabilitatea dar si flexibilitatea psihica

Daca o criza se instaleaza pe un fond de instabilitate personala (instabilitate fizica, psihica, economica, relationala etc), ea va avea un impact agravat. De asemenea, daca aceasta criza se instaleaza intr-un sistem rigidizat, lipsit de flexibilitate (ca valori, emotii, actiuni etc), ea risca sa fisureze aceasta structura inflexibila.

  • Valorile si perspectiva asupra vietii sau asupra viitorului

Schimbarile majore si masurile radicale ce au fost luate deja in lume sunt percepute prin filtrul perspectivei asupra vietii si a directiei legate de viitorul fiecaruia. Unii se bucura pentru scaderea poluarii, pentru incetinirea ritmului omenirii, altii sunt speriati de efectele asupra economiei, de limitarea calatoriilor si a altor obiceiuri. In anumite persoane, se lupta parti care gasesc speranta in aceasta perioada cu parti care se tem de ceea ce va urma.

  • Misiunea si rolul in comunitate

Pentru cei care sunt constienti de contributia lor la mersul lumii, de ceea ce au de oferit tuturor celorlalti, aceasta perioada arata diferit decat pentru aceia care sunt conectati preponderent la agenda personala sau la anumite valori materiale, ce par ca se spulbera rapid. O criza generalizata ne poate arata cat de putin control avem, cat de mult conteaza toata lumea, cat de solide sunt reperele pe care le-am ales.

  • Fondul traumatic al fiecaruia

Daca istoria noastra personala ne-a provocat rupturi interioare severe, un val de schimbare, de anxietate generala, de amenintari, poate agata rani vechi. Frica este comuna, amenintarile seamana. De exemplu, daca avem experiente medicale traumatice, ne va fi mult mai dificil sa gestionam nevoia de a ne incredinta medicilor. Daca avem rani legate de singuratate si abandon, izolarea in propria casa s-ar putea sa fie mai greu de gestionat.

  • Resursele de toate felurile

Depindem cu totii de resurse, cu atat mai mult atunci cand apar provocari. Resursele interne, resursele materiale, relationale, administrative, spirituale ne vor sustine mai mult sau mai putin in aceasta perioada. Foarte important este si gradul in care depind de noi aceste resurse.Vrem sa va impartasim cateva repere care pot fi de ajutor. Credem ca e important sa contribuim la crearea unor harti de orientare pentru a nu ne pierde, a nu renunta, a nu consuma energie in directii neproductive. Stim ca informatia este doar un prim pas pentru reglare. Va recomandam sa folositi reperele, daca le gasiti utile, si sa continuati sa exersati, sa simtiti, sa relationati, sa reevaluati, sa experimentati si sa ajustati la propriile nevoi.

  1. Franz Ruppert, expert in trauma psihica, sustine ca unele experiente dureroase, care depasesc capacitatea din acel moment a persoanei de a face fata, creeaza rupturi interne. Astfel, ajungem sa functionam cu aceste structuri, organizate dupa principii diferite:
  • Partile traumatizate, ranite
  • Partile supravietuitoare
  • Partile sanatoase

Ce este important de stiut este ca partile sanatoase functioneaza intr-un ritm asezat, asemenator celui al naturii; daca ne gandim la evolutia plantelor: exista un timp pentru toate, nu exista graba, toate etapele sunt incluse: plantarea, inflorirea, rodirea, uscarea si renasterea.

Partile noastre sanatoase pot vedea si rana si forta, si ceea ce foloseste si la ce trebuie sa renuntam. Partile sanatoase se conecteaza la viata si nu aleg intre variante, ci le pot privi pe toate cu luciditate. Cand ne aflam in aceste zone din noi, avem incredere, lasam controlul, facem ce putem, acceptam si lucrurile dureroase.

Cand suntem in partile de trauma, avem sentimentul ca totul este coplesitor, ca nu avem resurse, ca doare prea tare, ca nimeni nu ne poate ajuta. Cand suntem in partile de strategii de supravietuire, negam orice problema, ne credem invincibili, plini de idei fixe si insensibile la influente exterioare. Haideti sa decidem din partile sanatoase, cele care le vorbesc cu blandete si ranilor noastre si strategiilor de supravietuire si le invata sa colaboreze, sa contribuie fiecare cu puterile ei (sa iti amintesti ca poti, ca ai resurse, este la fel de important cu a simti emotii, cu a fi colorat de ele in toate nuantele).

  1. Stephen Porges vorbea despre impactul vocii asupra reglarii emotionale (atat de vitala in aceasta perioada). Vocea prosodica, este vocea pe tonuri neutre, calda, cu ritmuri lente care ne regleaza sistemul nervos. Atunci cand comunicam in acest fel cuvintele devin secundare.

Va invitam sa ascultati oameni care vorbesc asa atunci cand transmit vesti in aceasta perioada. Evitati tonurile inalte, ascutile, sacadate sau pe cele joase, amenintatoare, indiferent de continutul mesajului. Cititi daca nu gasiti asa ceva.

Atunci cand comunicati cu cei dragi, invitati la asezare, respirati din cand in cand, reevaluati ce urmariti sa obtineti.

  1. Corpul nostru este un partener intelept in aceasta perioada si merita sa invatam din functionarea lui. Ce putem invata de la el?

…ca orice particica este la fel de importanta, si gandirea si excretia, si vederea si secretiile nazale, absolut totul. Corpul nostru este o comunitate de celule care sunt de acord sa contribuie fiecare la functionarea sistemului.

…ca totul este miscare, ca orice se blocheaza pentru prea mult timp, semnaleaza o problema. Aerul intra si iese, inima se contracta si se relaxeaza, impulsurile electrice sunt trimise si primite etc.

Va invitam sa va miscati intre stari, actiuni, ganduri si interactiuni. Nu ramaneti blocati pentru prea mult timp. Nu va duceti in extreme. Dar acceptati si ca nu exista un punct de echilibru perfect. Daca alunecati , puteti reveni. Si e ok.

Realizati ca toti contam; ca, daca apropiatul meu nu e bine, s-ar putea sa nu fiu nici eu; realizati ca, pe termen lung, s-ar putea sa imi faca mai bine un sacrificiu pentru a sprijini pe cineva decat un beneficiu personal de moment.

Mai mult,  noi suntem un sistem impreuna cu tot ce ne inconjoara. Daca organismul ar fi pamantul, noi suntem celule care ar trebui sa colaboreze pentru pastrarea sanatatii intregului si nu sa ne comportam ca virusii care distrug organismul care ii gazduieste.

  1. Yuval Harrari a scris foarte frumos si realist despre istoria lui Homo Sapiens.

Adevarul este ca noi stim, in adancuri, ca suntem vulnerabili, iar frica de moarte este acolo mereu. Doar ca ne-am spus atatea povesti despre cat suntem de speciali, de puternici, de sfidatori incat am alunecat in cealalta extrema. Grandomania este extrem de costisitoare si ne apasa fara sa realizam. Noi vorbim despre crestere economica, inteligenta artificiala, controlul vietii, dar suntem prizonieri ai propriilor inventii, care se complica peste capacitatea noastra de a le gestiona.

Aceste momente ne subliniaza dureros realitatea. Daca acceptam ca nu traim ceva extrem de nou, daca putem imbratisa aceasta vulnerabilitate, daca putem sa revenim la respect si umilinta in fata fortelor naturii, e posibil sa ne fie mai usor sa iesim din criza.

Va invitam sa ne spunem povesti mai realiste si mai adaptate: ca suntem elemente intr-un intreg, ca nu stim ce va veni si ca este la fel de posibil sa fie lucruri bune, pe cat ni se pare ca pot fi lucruri dezastruoase. Depinde de perspectiva.

Speram sa avem cu totii „puterea de a schimba lucrurile care pot fi schimbate, rabdarea de a acccepta ceea ce nu poate fi schimbat si intelepciunea de a distinge intre ele”.Daca gandurile impartasite aici, va deschid intrebari, nevoi, va invitam sa ne scrieti, sa cautati voci blande, experiente sustinatoare impreuna cu ceilalti.

Pentru informatii oficiale despre COVID-19 si masuri de preventie, va rugam accesati:

Ministerul Sanatatii – http://www.ms.ro/

Departamentul pentru Situatii de Urgenta – http://www.dsu.ro/


Institutul pentru Studiul si Tratamentul Traumei (ISTT) este o asociatie profesionala interdisciplinara, non-guvernamentala, ce isi propune sa promoveze in randul specialistilor (psihologi, psihoterapeuti, personal medical, cadre didactice, asistenti sociali si alti lucratori in domenii conexe) cunostinte noi despre trauma psihica si interventii specializate in tratamentul acesteia, sa ofere ajutor pentru cei care au nevoie si sa asigure un cadru de dezvoltare profesionala pentru profesionistii din domeniul psihotraumatologiei.

Newsletter

Aboneaza-te la Newsletter ISTT si fii la curent cu evenimentele dedicate tie, cu noutatile din domeniu si activitatea de cercetare a organizatiei.